începusem să cred...

începusem să cred că tu nu mai exişti
că te-ai evaporat

dar am văzut copii ţinându-se de mână şi mi-am adus aminte cum ne ţineam şi noi

începusem să cred că tu nu mai exişti
că ai fugit de mine
însă... mi-sa părut că te aud pe stradă şi m-am întors să te sărut

începusem să cred că tu nu mai exişti
că nici n-ai existat vreodată
dar am simţit parfumul tău în van şi-am alergat să iau o gură...

mi-e dor să te cuprind în braţe
în timp ce tu te joci cu "urechiuşele" mele
pe care acum ţi-le-aş face cadou
sunt ale tale

mi-e dor să te privesc ştrengar
şi să îţi zic pe nume
pe numele acela pe care îl stim doar TU si eu

mi-e dor de tine, mi-e dor de noi, mi-e dor să te iubesc
mi-e dor

şi toate astea se răsfrâng şi sapă-n mine
ca marea în ţărmul ei
necontenit, mereu mai tare şi mai crud

începusem să cred că după tine nu mai există nimic, doar gol
dar oare înainte a existat ceva? orice?

începusem să cred că după tine nu mai sunt eu, ci doar o siluetă, un altul
şi-am realizat ca tu mi-ai luat întregul şi l-ai închis în tine... da... eşti o hoaţă

începusem să cred că după tine mă voi sfârşi, cu tot cu lumea mea,
dar ce rost are lumea asta dacă tu nu vrei s-o împarţi cu mine? ce rost am eu?

azi am salvat un melc de la pierzare
tu mâine mă poţi salva pe mine... dacă vrei

iar eu... eu începusem să cred...

şi da... asta e pentru tine
...fiică a Evei... copil frumos