luni, 22 august 2011

La mulți ani... decedatului....

De ziua mea mi-am cumpărat papuci... papuci pe care i-am adăugat vastei mele colecții, în mare parte donată de femei binevoitoare. Vă mulțumesc că v-ați adus aminte să îmi amintiți că am mai îmbătrânit un an și îndobitocit probabil cât doi. Nu mai rămâne decât să îmi trimiteți o poză în care zâmbesc și în trei zile vă alegeți cu o masă caldă "din partea familiei indoliate". Vulturilor !!!

În rest mă descompun... transpiratia mea miroase mai urât ca ceea de anul trecut, părul mi-e mai rar decât anul trecut, bărbia mea încet se transformă într-o gușă, ajung acasă la 4 dimineața spre deosebire de anul trecut când ajungeam la 5, beau doar optzecisinouă la suta din cât puteam să beau anul trecut. Erecțile sunt mai scurte cu 3 procente și orgasmele mai puțin plăcute cu 7. Femeile sunt mai urâte ca cele de anul trecut dar aici procentul e insignifiant. Procentul celor care mă găsesc respingator, însă, se pastrează constant de câtiva ani... sută la sută, doar că acum încep să le returnez serviciul. Speranța a suferit cel mai mult, fiind necesare ore în șir pentru a găsi urme... fărâme, din ea, realitatea i-a luat locul, vestea bună... avem realitate la vânzare... nu nimeni vrea o portie...? e originală, din cea mai pură materie primă... vise moarte... nu... probabil că aveți și voi destulă..., realitatea nu e biodegradabilă, nu ? dacă o arunci... nu... bănuiam...

în fine... după atâtea urări, vă urez și eu voua ceva... ceva ce îmi doream și eu cândva... când încă mai eram copil, acum un an să zicem... vă doresc să nu mai aveți niciodată zile de naștere și să rămâneți mereu tineri, ca într-o fotografie veche... zâmbind cu ochii pierduți în obiectivul tinereții...

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu