7 Martie, 2011... o dată pe care o aştept cu nerăbdare de mai bine de o lună. Cu data asta v-am împuiat capul pe facebook şi messanger, cu data asta m-am lăudat pe la toate colţurile şi daca v-am deranjat, să stiţi că am făcut-o fără intenţie. Data a venit, sala teatrului Arca a fost plină (nu de invitaţii mei, al căror număr a scăzut exponenţial), iar spectacolul a început. Ceea ce a urmat nu vă povestesc (va trebui să mă scoateţi la o cafea într-o dimineaţă de sâmbătă), tot ce va spun e că s-a râs mult (nu am fost eu singurul), că mi-a plăcut mult interpretarea pe care Theo a dat-o textului, că trupa de actori (+scenograf, coregraf) care s-a adunat în jurul acestui proiect e fantastică şi că, dacă vă faceţi timp să citiţi textul (şi dacă nu), faceţi-vă timp să mergeţi şi la una dintre reprezentaţile de la Arca din luna aprilie (încă nu ştiu data, am să v-o spun cum aflu), veţi rămâne surprinşi.
Închei prin a-le mulţumi acestor oameni deosebiţi pentru că mi-au dat aripi (din nou).
Textul il gasiti aici: https://issuu.com/georgestefan/docs/daca_te_nasti_luni_probabil_vei_muri_intr-o_vineri
Textul il gasiti aici: https://issuu.com/georgestefan/docs/daca_te_nasti_luni_probabil_vei_muri_intr-o_vineri
superb!
RăspundețiȘtergereAm fost pe 1 decembrie, doi adormiti intr-un cuplu (categoria celui de la mijlocul piesei, mai inspre final...finalul cuplului). La sfarsit am reusit sa ne zambim unul altuia si sa ne spunem: "Trist, dar adevarat. Si din pacate nu pare a exista nicio solutie".
RăspundețiȘtergereO piesa geniala, daca reuseste sa te scoata din amorteala si sa te faca sa recunosti adevarul din tine...